De la director de firma la pomicultor

 Pentru cei care urmaresc blogul, cum nu se intampla prea multe la livada in perioada asta(doar obisnuitele stropiri si asteptam sa ni se repare tractorasul ca sa putem cosi), fac un scurt articol despre cum a ajuns sa ia nastere livada de nuci de la Varnitza.

Facultatea am terminat-o in Timisoara, sectia management. Dupa 2 joburi de vreo 4 luni fiecare, am aterizat intr-o firma sa zicem medie unde am ramas 10 ani. La inceput am fost reprezentant de vanzari, dupa vreun an director executiv, si dupa inca un an administrator si asociat cu 20%. Ce mi-a lipsit nu pot sa spun ca nici eu nu inteleg , am avut jobul ideal pentru multa lume: bine platit, succesul ti-l faci singur,  mana libera cata vrei, munca in costum si la birou :), calatorii in interes de serviciu in o gramada de tari, chiar si in China si Hong Kong, colegi faini, excursii de firma, sefi chiar super ok pe care-i vedeam poate o data pe luna, fara bataie de cap cu ce cum si de ce( daca treaba merge, merge).

Poate sunt eu unul din oamenii care nu sunt facuti sa lucreze pentru altii, sau poate ca asa suntem toti, dar multi prefera siguranta unui salariu care-ti vine lunar, beneficii, etc., riscului  pe care ti-l asumi atunci cand esti pe cont propriu. De fapt putin mai multa siguranta as vrea si eu, ha ha.

In 2011, in plina criza am avut un mic capital( bani stransi de mine din diferite lucrari, nu intru in detalii) de cca 15000 euro. Nu aveam nevoie de ei pentru a trai, de fapt puteam lua o masina noua cu ei de exemplu, dar serios, acum... era criza, cine mai cumapara masini noi? Asa ca m-am gandit sa-i ,,parchez,, undeva unde sa stea in siguranta pana vin vremuri mai bune. Chiar si bancile pareau riscante, erau discutii despre desfiintarea euro, tepe , insolvente si falimente la tot pasul. Cea mai sigura investitie pe vremea aia mi s-a parut a fi pamantul, mai ales ca si preturile erau la ,,pamant,,. Asa s-a nascut ideea cu livada de nuci.

De ce nuci? Pentru ca sunt cel mai usor de intretinut dintre toti pomii, si eu nu vroiam o livada care sa-mi ocupe tot timpul. Locatia am ales-o mai mult cu sufletul decat cu mintea(un lucru obisnuit la femei), un prieten Calin Bac cu experienta si facultatea de agricultura, m-a insotit prin judetul Arad sa ma ajute sa aleg un teren. Dar l-am ales exact pe cel pe care nu mi l-a recomandat, de fel nu pentru ca nu ar fi bun, dimpotriva, dar l-a desfiintat rapid din cauza drumului de acces, 5 km de drum forestier plus 1 km drum de pamant prin padure, de la localitatea Dorgos. Asa a fost sa fie, am hotarat sa ignor drumul de pamant.Doar suntem in UE, se va asfalta el candva, nu? Culmea e ca am primit felicitari ulterior de pe unde am avut de inregistrat livada, Apia, si Directia Agricola, ca am ales un teren intr-o zona cu favorabilitate maxima pentru nuci. Nu va puteti imagina ce bine m-am simtit, si nici nu m-am dat de gol ca n-am stiut ca exista clasificarile astea pe zone :)

Terenul pe care l-am luat era necultivat de mai bine de 20 de ani, semiimpadurit, necomasat, si cu actele pe proprietari decedati de jumatate de secol. Un an a durat  cumpararea, intocmirea actelor ,  schimburi de parcele cu vecinii, procese de uzucapiune, etc ca sa am in final o bucata de teren comasata si cu acte in regula de cca 8,5 ha. O munca pe care chiar n-as lua-o de la capat. Partea de hartii si birocratie si notari si avocati si functionari de la primarii e ceva de speriat.

A urmat defrisarea si plantarea, initial pe 2 ha, apoi inca 3 si toamna trecuta inca 1,7. Deja se vede ,,luminita de la capatul tunelului", 6,7 ha plantate din 8,5,  mai sunt multe de facut, inca mai sunt pomi de inlocuit,care nu s-au prins dar tot mai putini an de an, avem o zona foarte umeda care trebuie cumva drenata, de cca 3000 mp unde nucii se dezvolta foarte slab fata de alte zone, am luat un tractoras japonez de 22 de cai, dar mai trebuie sa invatam sa-l folosim :) -deocamdata sotul a reusit sa-i strice ambreiajul, se repara si va fi ca nou.

Ideea blogului mi-a venit intr-o dupa masa cand lucram ceva pe internet, m-am gandit ca n-o sa-l citeasca nimeni, il fac pentru mine ca pe un jurnal, de la inceput si pana la.. sfarsit. Sunt totusi intre 3000 si 6000 de cititori lunar, dupa cum imi arata statisticile Google, mai multi toamna si primavara. Mai mult, unii cititori s-au inspirat si au facut o livada a lor de nuci dupa modelul Varnitza. La asta chiar nu ma asteptam, am inceput sa ma gandesc daca nu cumva am facut pe undeva vreo greseala, si acesti oameni au facut si ei la fel citind cine stie ce aici pe blog. Sper totusi ca nu au fost greseli majore, au fost cateva dar asa inveti, si sa ne intalnim peste 10 ani la vreo asociatie de producatori de nuci sau pe la vreun targ de agricultura, cu nuci din productia proprie!

Despre formarea coroanei la nuc, stropiri si paulownia la marginea livezii

             Sunt mai multe metode de a forma coroana la nuci.  Din toate discutiile pe care le-am avut cu specialisti si din ceea ce am citit, au rezultat 2 idei principale:
1. Nucul nu se taie, mugurul principal e foarte puternic, ii facem doar rau daca scurtam axul principal. Trebuie lasat sa creasca liber, el va forma lastari in mod natural pe trunchi si astfel isi va forma aproape singur coroana.
2. Daca trunchiul nucului nu este scurtat la 1,2-1,3 m, el va intra foarte tarziu pe rod, pentru fiecare 10 cm in plus la inaltimea trunchiului, se adauga cate un an pana la intrarea pe rod.
              Pentru livada de la Varnita, am ales in mare metoda a 2-a de formare a coroanei, dupa recomandarea d-lui inginer de la Statiunea Pomicola Geoagiu, de unde au fost luati puietii.Totusi, pe unii pomi, care mi s-au parut mai firavi, i-am lasat sa creasca liberi.

                 Nu toti puietii cumparati au avut deja inaltimea minima de 1,2m.Ca pomisorii sa ajunga la inaltimea de 1,2-1,3 m minim sunt mai multe metode.Le-am aplicat pe toate, in functie de cum am crezut ca e mai bine pentru fiecare pom in parte.

Nuc , inainte de eliminarea lastarilor de pe trunchi

1. Daca din mugurele principal(cel din varf)a inceput sa creasca in sus trunchiul, cu frunze bine dezvoltate, am eliminat toti lastarii de pe trunchi, nucul creste astfel doar in inaltime.Se pot si ciupi varfurile lastarilor formati primavara, urmand a se elimina in luna august(am aplicat si asta la unii pomi).

Dupa eliminarea lastarilor.

2.In cazul in care mugurele principal nu porneste in vegetatie, sau pornete foarte slab, se alege un lastar mai viguros, chiar daca e situat la baza trunchiului, si se taie oblic trunchiul la cca 2 mm deasupra lastarului.

Cativa nuci plantati in gradina acasa, vor fi folositi la inlocuiri.Chiar daca trunchiul a fost taiat la cca 10 cm de sol, pana in 10 mai a ajuns deja la cca 40 cm.Spre doesebire de Varnita, aici chiar pot sa-i ud:).

             In afara de taieri, in primii ani sunt foarte importante si stropirile. Fara stropiri nu stiu daca se poate infiinta o livada de nuc, puietii sunt foarte sensibili la bacterioza si antractoza in primii ani de viata.Mi-au  murit cca 40 de puieti intr-o saptamana de vara cand am amanat stropirea dupa o ploaie mare.

Ca fungicid folosesc in prezent Champ, pentru ca contine 50% cupru, si il amestec cu un ingrasamant foliar bio Bionat.Poate sunt si alte produse mai bune, dar astea par destul de eficiente.Mai intai se pune Champ-ul in apa, si apoi solutia Bionat, altfel am observat ca nu se dizolva cuprul.

             Nu folosesc inca nici un fungicid, desi poate ar trebui, intr-un an am avut un atac destul de puternic al paianjenului rosu, anul asta au aparut omizi care mananca din frunzele de nuc(sunt niste omizi negre, pe care le  adun cu mana cand le vad).

Plicul de Champ 4 lei, ajunge la 10-20l apa, cam 2 plicuri la aprox 700 pomi la o stropire,Bionatul e 5 lei sticluta de 100 ml,ajunge pentru 15 l de apa, costurile sunt deci minime.

             Pentru cei interesati de paulownia, care e arborele cu cea mai rapida crestere din lume, si in plus face niste flori enorme, care sunt bune si pentru albine,am reluat ideea esuata anul trecut(din motivul, mi-a mancat cainele plantutele de paulownia). Deocamdata nu stiu daca se pot adapta la Varnita acesti pomi, i-am plantat la marginea livezii la 4 m unul de altul, in ghivece de carton biodegradabile, am avut aproximativ 100 de plante.

Paulownia, inainte si dupa plantare, poza a doua a fost facuta la o saptamana dupa cea cu paulownia in ladita.

               In curand aventuri la cosit, ne-am luat tractor, si acum asteptam sa apara si o tocatoare pe care am comandat-o.Spun ,,ne-am luat'' si nu mai spun ,,mi-am luat,, pentru ca de curand I got married, asa ca de acum voi vorbi numai la plural, ceea ce e ok din moment ce a aparut cineva care  ma si  ajuta:), 

Livada de nuci in anul 2 de la plantare



 Cum s-au dezvoltat nucii in anul 2 de la plantare, fata de cei care sunt in primul an, sper sa se vada in pozele urmatoare.Anul asta nu am cosit, pentru ca au fost ploi suficiente, si pomii sunt deja destul de mari ca sa nu fie sufocati de iarba.In plus, asa mai derutam si animalele salbatice, de care nu ducem lipsa la Varnitza.

La toamna sper sa aram, asta depinde de vreme, (si de tractorist!), si sa continuam sa plantam inca 1,5 ha.Pentru cine n-a urmarit blogul pana acum, sunt nuci plantati in primavara 2012, care au avut parte de un prim an foarte secetos, dar totusi in 2013 am avut noroc de ploi si s-au dezvoltat foarte frumos, si mai sunt si nuci plantati din toamna 2012, anul asta fiind primul an dupa plantare.Anul asta foarte putini nuci nu s-au prins, doar cei unde a baltit apa, fata de cei plantati in primavara 2012, din care s-au prins doar cca 50%.Toti nucii care nu s-au prins vor fi replantati in toamna, sub 50 de bucati, din cca 600.


Nici cu bolile nu am avut probleme mari anul asta, cred si din cauza ca au avut suficinta forta sa se apere si singuri, am facut doar 3 sropiri anul asta cu zeama bordeleza, una cu concentratie 1% in primavara la umflarea mugurilor, si inca 2 stropiri cu concentratie 0,5% in aprilie-mai. De 2 ori i-am stropit si cu zeama de urzica, insa nu sunt sigura daca ii ajuta la ceva sau nu..La fiecare stropire am adunat cu mana frunzele innegrite de arsura bacteriana a nucului, dar nu au fost foarte multe, spre deosebire de anul trecut.Paianjenul rosu, nu si-a facut anul asta aparitia, am vazut doar foarte putin frunze atacate(umflaturi pe frunze,ca niste scoici mici de cca 1 cm diam, de culoare alba pe spatele frunzei).

Rand de nuci, anul 2 la Varnitza

Unde se vede ca iarba a crescut mai mare pe randurile de pomi, care au fost arate in toamna, decat intre randuri

Nuci din anul 2

Nuc din anul 2, observati diferenta fata de cei din anul 1

Paznicul livezii..

Tot nuci, anul 2

Nuci din anul 2, plantati in toamna 2012

Unul din putinii nuci care au fost destul de inalti in primavara pentru a incepe formarea coroanei

Nuci, anul 2 de la plantare

Nuc din toamna 2012, anul 1 de la plantare

 

Nuc din toamna 2012

Nuc in primul an la Varnitza

Nuc anul 1



Nuci anul 1 de la plantare, din toamna 2012

Nuc anul 1 de la plantare(toamna 2012)



Nuc anul 2, peste 1,2 m a crescut in 2013, sunt si altii care au crescut aproximativ 1 m, dar cred ca asta a crescut cel mai mult

Avem si prune..

Gard din gladita si paulownia la livada de nuci

M-am hotarat sa incerc sa seaman un gard cu spini la livada de nuci. Asa ca prin toamna, am chemat un tractor sa faca o brazda in jurul plantatiei, in februarie am comandat semintele, gladita si paulownia, gladita e o ruda a salcamului dar cu foarte multi spini, si paulownia e arborele care are cea mai rapida crestere din lume. M-am gandit ca cele doua specii de pomi ar face o buna perdea de protectie impotriva animalelor salbatice si domestice(oi, porci). Semintele de gladita sunt deja semanate, pentru cine nu stie cum arata am facut niste poze.Acum asteptam ploaia...

Semintele de gladita

Gladita semanata in brazda, speram sa ploua curand

Semintele de paulownia nu se pot semana direct in camp, trebuie mai inatai germinate la lumina, si apoi micile plante trebuie puse in ghivece, dupa care se pot planta in camp. Momentan sunt abia germinate, au doua frunzulite, cand vor avea patru trebuie sa le mut in ghivece.

Semintele de paulownia



Seminte de paulownia germinate

  Si niste poze cu diferentele dintre nucii plantati in martie 2012, care sunt deja prinsi si nucii plantati in noiembrie 2012, primul an de la plantare. Cei din toamna abia au inmugurit, pe cand cei ,,veterani,, din primavara au crescut deja 10-20 cm inaltime si au frunze mari.De unde se adevereste faptul ca nucii nou plantati intra in vegetatie cu 2-3 saptamani mai tarziu decat in mod normal.

  


Nuc din toamna 2012 in 4 mai 2013

 


Nuc din pimavara 2012 in 4 mai 2013

 Gladita a rasarit, nu chiar uniform, probabil in primavara vor fi necesare completari.Oricum, o modalitate fantastic de ieftina de a face un  gard viu de 1 km.

Livada de nuci in ianuarie 2013

Cateva poze cu nuci iarna..

 

Avem si cativa pomi rupti ,posibil de mistreti...

Plantarea de toamna(1)

A venit toamna! Asa ca am inceput pregatirile pentru plantarea a inca 3 ha cu nuci.Si completari in locul celor ce nu s-au prins dupa plantarea din primavara 2012.

Lucrarile de toamna care sunt deja realizate:

• Arat , doar pe randurile de pomi, latime banda arata 4 m.(nu am arat si intre randuri din motivele: costul aratului la 1/3 din pret, arata mai frumos cu benzi inierbate intre randuri, te poti deplasa mai usor pe aceste benzi decat pe aratura, iar pomii in primii ani nu isi intind radacinile mai mult de 4 m in diametru; dezavantaje : o sa trebuiasca cosita iarba pe intervalele intre pomi.

• Sapat gropi mecanizat cu excavator cu cupa de 95 cm- dimensiune gropi 1m/1m/1m

• Umplut manual 2/3 din gropi, pamantul mai fertil de la suprafata a fost  pus dedesupt
• Imprastiat gunoi grajd de 3 ani vechime(mranita), in gropi, si la pomii plantati in primavara, o galeata de 10 l/o groapa.

 ... si asteptam pomii.

Costuri :
- Arat 600 lei/ha
- Sapat gropi 90 lei/ora, media a fost de 27 gropi /ora, am avut de facut 442 gropi
- Umplut partial gropi cu pamant, 3 oameni ,3 zile de munca, 100 lei/pers/zi
- Tractor pentru imprastiat aprox 1 t gunoi de grajd 250 lei. pretul gunoiului -25 lei

Niste poze de ansamblu...

Nu arata nu stiu ce, dar eu sunt foarte mandra de ei, mai ales ca i-am cumparat la un metru inaltime(aproximativ), dar dupa plantare au trebuit scurtati cu 40-50 cm din cauza ca aveau varfurile inghetate. Cauza inghetului, seceta din 2011 si temperaturile extrem de mici din iarna 2011-2012 cand au fost cateva zile cu -25 de grade.

Tinand cont de toate astea, si de faptul ca i-am plantat primavara, in 15si 16 martie, cred ca si-au revenit minunat.Am si avut un noroc mare ca a plouat mult si la timp.Am 7 ha de plantat, in primavara am experimentat cu 2, urmand sa continui toamna asta, daca se prind pomii.Se pare ca s-au prins, ba chiar au si crescut intre 30-60 cm fiecare, astfel incat au cam 1m-1,5 m inaltime.Pomii plantati primavara se spune ca ,,pierd un an,, in sensul ca nu se dezvolta foarte mult in anul plantarii.


Sunt curioasa sa vasd la anul cum cresc.

Si un portret :)unde se vede unde a fost scurtat din cauza inghetului, si cat a crescut anul asta.

Pozele nu sunt grozave, le-am facut cu telefonul, in timp ce stropeam pomii cu zeama bordeleza.Sper sa fac un efort sa duc cu mine si aparatul de fotografiat, si poate vor iesi niste poze mai concludente-pentru ca, in realitate, arata mult mai bine :))